Mecanism de funcţionare Bio-energetic (partea a 2-a)

Corpul vital

Corpul fizic nu este compus numai din cele 3 agregate ale materiei fizice: solid, lichid şi gazos, despre care am vorbit.  Materia biologică deţine în total şapte agregate, nu doar trei.

Agregatul solid şi cel lichid sunt vizibile ochiului omenesc obişnuit, în timp ce cel gazos este în parte invizibil; acestea trei, solid, lichid şi gazos sunt cele mai dense agregate ale materiei fizice. Celelalte patru agregate sunt mai subtile decat gazele şi nu sunt vizibile ochiului omenesc obişnuit, deşi ele sunt supuse legii la care este supusă materia fizică în agregatele solid, lichid şi gazos.

Aceste patru agregate mai subtile sunt materie eterică, fără a avea ceva în comun cu eterul interspaţial postulat de ştiinţă. Materia eterică de care vom vorbi, deşi este invizibilă, este tot materie fizică şi este afectata de gravitaţie, foc, răspunde în general tuturor legilor fizice şi o numim “corp vital”, care coexistă cu corpul vizibil şi pipăibil. Corpul vital interpenetrează şi dublează, celulă cu celulă, corpul fizic vizibil. El va deţine astfel un creier, un sistem nervos, precum şi celelalte organe ca şi corpul fizic.

Una din cele mai importante funcţii ale corpului vital este să procure omului ceea ce în orient se numeşte “prana” şi care provine de la soare. Această prana nu este altceva decât “compoziţie bioenergetică”, “eter”, şi se regăseşte în tot şi toate de pe această planetă. Omul absoarbe această prana cu ajutorul respiraţiei, prin acţiunea splinei, dar şi prin mişcare, exerciţii fizice, alimentaţie etc. Corpul vital primeşte prana asimilată şi o va face să circule de-a lungul sistemului nervos sub forma de mici sfere. Astfel pătrunde vitalitate în corpul omenesc.

Corpul vital radiază în afara corpului fizic cam 10 cm în cazul unei acumulări mai mari, dar în unele cazuri poate fi inexistent (în afara corpului) sau rupt, slăbit.

Cantitatea şi viteza energiei vitale care circulă de-a lungul nervilor eterici influenţează precizia reacţiei creierului, în acelaşi fel ca circulaţia sângelui în vasele corpului fizic dens. Când cantitatea de energie vitală absorbită şi asimilată e mai mică decât media necesară, se produce o senzaţie de slăbiciune fizică; dacă această cantitate insuficientă începe să circule cu o viteză mai mare, omul devine irascibil, nervos şi poate ajunge chiar şi la isterie. Dacă din contra, atât volumul cât şi viteza energiei vitale sunt reduse, omul se simte abătut, nepăsător faţă de impresiile din afară.

O examinare mai atentă arată că o bună funcţionare a nervilor şi transmiterea impulsurilor de la periferie la creier depinde mai mult de nervii eterici şi de circulaţia regulată a energiei vitale decât de contrapartea densă a nervilor. Într-adevăr, când corpul vital nu funcţionează, corpul fizic devine insensibil. Acesta e cazul când unul din membrele corpului a amorţit din cauza frigului, sau din cauza unui anestezic; nervii nu transmit atunci nicio senzaţie. Acelaşi efect îl poate produce şi o persoană care cunoaşte sau deţine capacitatea de a “bioenergiza”. În ambele cazuri nervii fizici sunt nevătamaţi şi totuşi nu funcţionează. Explicaţia în primul caz este că energia vitală nu circulă de-a lungul nervilor eterici ai corpului vital, deoarece acest corp a fost şi el influenţat de frig (fiind de natură fizică, desi invizibil). În al doilea caz, bioenergeticianul, când a făcut pasele bioenergetice, a îndepărtat materia eterică din membrul amorţit şi a pus în loc o cantitate de materie vitală, aceasta nefiind în legatură cu creierul persoanei bioenergizate.

Cum corpul vital şi corpul fizic fac parte din acelaşi organism fizic, este evident că orice schimbare într-unul din ele se repercutează instantaneu asupra celuilalt. Dacă deci nu funcţionează ambele mecanisme în mod normal, regulat şi paralel, nu mai putem avea siguranta ca impresiile pot ajunge corect si nealterate la creier. Orice neregularitate într-unul din cele două mecanisme alterează recepţionarea şi creierul nu îşi poate forma imaginea corectă despre ceea ce îi transmit simţurile.

Mai trebuie menţionat că în timpul somnului creierul energetic e mai usor supus influenţelor decât în stare de veghe, când e supravegheat de intelect.

Prima parte

Partea a 3-a

Partea a 4-a

Partea a 5-a

Partea a 6-a

(Visited 141 times, 1 visits today)